Formatia folclorica "Izvorul Izei" din Sacel, Maramures

Colindatori ai "gospodarilor alesi"

2011-12-09T11:02:00.000-08:00

Comuna Sacel Retro

2011-12-01T10:58:00.000-08:00

Blogul formatiei folclorice "Izvorul Izei" a devenit incet dar sigur nu doar un blog despre o formatie folclorica ci mult mai mult. Aici vin si revin saceleni din tara si strainatate. Fotografiile cu portul traditional din Sacel dar si cantecele noastre dragi au alinat dorul de casa multor vizitatori de pe blog. Am primit multe incurajari , aprecieri si comentarii. Cu atat mai interesante au fost mesajele private pe care le-am primit la mail-ul de contact lasat pe blog. Mesaje din te miri ce judet sau capat de lume de la persoane care au ceva in comun: se trag din Sacel. Ultimul mesaj a fost de la doamna Maria Tirenescu, care dupa cum marturiseste, si-a petrecut primul an din viata la Sacel. "In Sacel am invatat sa umblu in picioare" marturiseste ea. Si noi am invatat sa umblam in picioare tot in Sacel chiar daca acum suntem prin Spania, Italia sau am ramas pe acasa. Din cand in cand ne mai ascultam doinele si ne mai gandim la strabuni. Si daca tot am ajuns cu vorba la strabuni va invit pe pagina...

Comuna Sacel Retro - o arhiva virtuala de fotografii din trecutul istoric si etnografic al comunei Sacel

Aveti acasa fotografii vechi din Sacel? Ati vrea sa le scanati si sa le adaugati pe pagina COMUNA SACEL RETRO? Daca da, puteti sa imi trimiteti aceste fotografii la adresa grad_dana@yahoo.com sau puteti sa le incarcati singuri pe pagina de Facebook. Doar colaborand putem sa alcatuim un album valoros!

COMUNA SACEL RETRO ACUM SI PE BLOG:http://comunasacelretro.blogspot.com/

8 SEPT. 2011 - LA HRAMUL DIN ROZAVLEA

2011-10-09T09:20:00.000-07:00

Plugusorul - varianta de criza

2010-12-13T11:57:00.000-08:00

"Izvorul Izei" a participat duminica, 12 decembrie 2010 la cea de-a V-a editie a festivalului interjudetean de datini si obiceiuri de iarna "Veniti, crestini, la Viflaim" care a avut loc la Viseu de Sus, Maramures. Plugusorul politic prezentat de prof. Vasile Grad a fost transmis la Antena 1 in cadrul Observatorului.

E-maramures despre Izvorul izei si plugusorul politic:

"...insa de departe deliciul publicului l-a facut un Plugusor adaptat zilelor noastre, prezentat de Vasile Grad si Ansamblul Izvorul Izei din Sacel."

"17 ansambluri si formatii din Maramures, Alba, Suceava si Bistrita Nasaud au prezentat colinde, dansuri si obiceiuri populare, insa Vasile Grad si Ansamblul Izvorul Izei din Sacel au reusit sa smulga cele mai multe aplauze publicului, cu un Plugusor adaptat vremurilor noastre... de criza.Cativa feciori au aratat plugul si jugul inca folosit de maramureseni la lucrul campului, in timp ce Vasile Grad le ura celor prezenti, cu umor : "Aho, aho, concetateni/Si mai nou europeni/Noi cu plugu' si aratu' /Am intrat demult in NATO/Am intrat si in UE/Cu tehnologia me'" sau "La guvern s-aveti o pila/Si la presedinte mila/Toba, caltabos, slanina,/Tate fara dioxina/ Si doi metri de carnati/Sa va marga pe grumaz/Iata-ne si noi, sarmanii/La masa cu bocotanii".

Plugusorul de criza s-a incheiat, cum altfel, cu un indemn morosenesc: "Sa munciti si sa postiti/Criza sa o depasiti".

Puteti urmari VIDEO festivalul prezentat pe e-maramures AICI. Este un filmulet de aproape 16 minute.
Plugusorul lui Vasile Grad incepe la 8'55"

Intre timp am mai gasit un filmulet care contine o alta varianta a plugusorului de criza si nu numai:

In prag de sarbatoare

2010-08-06T08:05:00.000-07:00

Mai sunt cateva zile pana la sarbatoarea Sfintei Marii. In aceasta perioada nimic nu se potriveste mai bine decat cateva cantece religioase interpretate de formatia noastra.

Puteti comanda CD-ul cu toate cantecele religioase de la Vasile Susca din Sacel.

Obiceiuri de primavara

2010-04-05T13:35:00.000-07:00

"Izvorul Izei" - ansamblul care reuneste generatii

Fragmente din spectacolul sustinut azi, 5 aprilie 2010 la Sacel:

Nunta din Sacel

2010-02-01T09:29:00.000-08:00

Nunta din Sacel se incadreaza specificului nuntilor din Maramures dar are si un specific aparte, ca de altfel toate obiceiurile (botez, inmormantare, oierit, etc.)

Mireasa are pe cap cununa, parul inpletit in trei, cu trei petele (betele) si multa verdeata, iar la urechi are tondoloni. Ea poarta camesa calbastrata, gulere simple de panzoaica (panza de casa), pieptar cu cruci specific Sacelului, doua panzaturi, in fata cu slove sau cu sire iar in spate panzatura de lana, surt alb si opinci de oarga (piele), obiele albe de panura. Dupa cap are trei baticuri de par (alb,rosu,alb) iar la gat are zgardan si zgarda. Mireasa se imbraca in patru feluri inainte si dupa nunta.

Drustele (domnisoarele de onoare) doua la numar, de regula verisoare, cea mare verisoara din partea tatalui, cea mica verisoara din partea mamei, au roluri de chematoare, umbla din casa in casa si cheama la nunta cu un text specific (versuri populare). Au pe cap mununa (un gen de cununa, dar nu atat de bogata ca la mireasa). Peste mununa o naframa alba cu ciucuri legata sub barbie si inodata in spate. In rest recuzita este cam la fel doar ca ele au doar o beteala in par. Specific drustelor sunt cei doi colaci de grau pentru fiecare drusca (simbolizeaza belsugul casei). O naframa rosie (batic) leaga colacii (din partea stegarului), o beteala de matase (din partea miresei) iar strutul de busuioc in colaci este din partea mirelui.

Mirele: pe cap are clop (palarie) bogat instrutat cu multa verdeata (mederean) dar obligatoriu in strut vor fi si trei spice de grau, simbol al fertilitatii, al perpetuarii, iar stegarul are in varful steagului un strut bogat din care la fel nu vor lipsi cele trei spice de grau. In rest recuzita se compune ca de obicei din camasa, pieptar, gatii, cizme sau opinci, curea lata, manecari.

Stegarul - un fecior verisor sau prieten, cu ureche muzicala (are de jucat steagul pe ritm de muzica) aduna din sat 5-7 naframi de matase, 5-7 batiste facute din panza de casa cu alesaturi (modele florale), multe petele de matase, multi zurgalai si in varf un strut bogat. Doar feciorii aveau dreptul la nunta cu steag.

Alte personaje: nanasii (nunii), chematorii din partea mirelui, fetele care duc cerga pe care tinerii joara la biserica si cu care se invelesc in noaptea nuntii, solii, parintii mirilor (cuscri), socacita, nuntasii, alaiul ca ansamblu, fiecare cu rolul sau.

Momente importante ale nuntii: petitul, despartitul in sezatoare, petrecerea tinuta separat la casele celor doi miri, solii, mireasa falsa, uraciunile, cununia religioasa, dialogul dintre soacra mare si alai (feciorii care striga), inchinatul miri - soacre, socrii, nanasi, etc, stropitul cu grau, pomninocul, inchinatul, gaina, gozia miresei, imbaltuitul miresei, jocul miresei, blidul cu graul.

Noi umblam si colindam

2010-01-31T01:36:00.001-08:00

Astazi s-a nascut Maria

De la rasarit apare

Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă de la Sighetu Marmaţiei - 2009

2009-12-28T11:19:00.000-08:00

"Izvorul Izei" a participat anul acesta la trei festivaluri de datini si obiceiuri de iarna: la Viseu de Sus, la Botosani iar pe 27 decembrie la festivalul de la Sighetu Marmatiei.

Graiul Maramuresului despre "Izvorul Izei":

"Cel mai variat spectacol l-au prezentat cei din Săcel (Izvorul Izei), care, pe lângă străvechile ritualuri (dansul Moşului şi dansul Caprei) au avut un text hazos la Pluguşor, încât cei care au apucat să-l audă nu s-au mai putut opri din râs. Semn că poporul român, maramureşeanul, nu şi-au pierdut umorul - remarca Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului, care a prezentat la microfon alaiul lung de vreo două ceasuri, omul care şi-a început cariera o dată cu acest festival de care este legat, iată, de 4 decenii."

Puteti citi intreg articolul din Graiul AICI.
Ziarul electronic emaramures.ro despre plugusorul interpretat de Vasile Grad:

Plugusor cu urari de bani la buget si ironii politice
Nu au lipsit momentele amuzante, inspirate de actualitatea politica si economica. Un plugusor "altfel" a fost prezentat de unul din grupurile de artisti care a sosit in fata oficialilor prezenti la manifestare. In loc de ani multi cu sanatate, urarile au fost pentru bani multi la bugetul primariei. De asemenea, nu au lipsit glumele politice, avandu-i ca subiecti pe cei doi candidati la presedintia tarii.

Momentul aparte al paradei in mod evident a fost Plugusorul de criza prezentat in fata consilierilor, primarilor si parlamentarilor aflati in tribuna VIP-urilor, mai greu de recunoscut din cauza blanurilor in care s-au infofolit si a cusmelor trase pe cap. La comun li s-a urat in anul in care am avut “doi presedinti votati” sa se gandeasca la si la popora.

“La anul si la multi ani, sa ne-ntalnim bocotani si la buget cu multi bani. Cu toti sa fim uniti si sa nu fim ciuruiti. Sa avem un presedinte linistit si mai cuminte si guvern, si premier necondusi din Cotroceni. Parlament de sarbatori, lipsit de tradatori” s-a auzit de la Sighet pana hat departe.

Puteti citi tot articolul din emaramures.ro AICI.
Plugusorul "hazos" il puteti viziona AICI (Plugusorul politic interpretat de Vasile Grad apare la finalul filmuletului, asa ca puteti derula daca nu aveti rabdare sa vedeti chiar toata parada de la Sighet)

Vasile Grad

Revista "Romania pitoreasca" Nr. 457 - 458 ianuarie-februarie 2010, despre Izvorul Izei :

Toţi “artiştii” ne-au plăcut. Dar nu-i vom uita pe cei veniţi de acolo de unde izvorăşte Iza, din Săcel. Au fost cei mai numerosi, cu programul cel mai variat, cu un pluguşor “al zilelor noastre” care a entuziasmat asistenţa. Au fost cei mai plini de poftă de viata; aveam impresia că ei cântă şi danseză pentru ei, nu pentru noi, spectatorii.

Ar fi mai multe de spus. Dar lasăm câteva imagini “să vorbească”

http://travel.webshots.com/album/576159995honZmg

şi să vă îndemne a vă petrece un Crăciun, sau măcar a 3-a zi a lui pe mealegurile maramureşene încărcate de istorie, de tradiţii de frumos. Să vă convingeţi de adevărul versurilor:
“Maramureş, ţară veche, cu oameni fără pereche”.

Puteti citi intreg articolul scris de Dinu Mititeanu AICI.

Asculta mai multe audio Muzica

FESTIVALUL FOLCLORIC INTERJUDETEAN "SARBATOAREA PACURARULUI" - PASUL SETREF

2009-10-30T09:43:00.000-07:00

Interviu - Gheorghe Grad

2009-09-16T07:50:00.000-07:00

1.Ce reprezinta Iza in folclorul maramuresean?

Iza este o apa care izvoraste din Muntii Rodnei(Batrana), dupa ce isi aduna izvoarele, in asa numitul Izvorul Starp, o zona carstica , isi sapa ponor si trece pe sub muntele Magura unde exista si o pestera unde au acces doar speologii. Ca apoi sa iasa iar la suprafata printr-un “izbuc” numit Izvorul Albastru al Izei. Acolo este si o poiana numita Preluca Izei. Pe urma, Iza parcurge un defileu cu multe cascade pe o distanta de 7 – 8 km. Iza strabate 11 localitati iar in Sighet se varsa in Tisa.
Numele ei este imprumutat de foarte multe formatii folclorice , ansambluri, gari, echipe de fotbal etc. Iza este cantata in foarte multe doine, balade incepand cu “Cate flori pe Iza-n sus” si terminand cu folclorul nou. Au cantat-o si o canta toti marii cantareti ai Maramuresului: Victoria Darvai, Fratii Petreus, Titiana Mihali, Anuta Tite, Angela Buciu, Viorel Costin, etc.

Iza este o vale cu un specific aparte: desi pastreaza specificul maramuresan costumele populare difera de la o localitate la alta prin croi, imbinarea culorilor, incepand de la clop (palarie) si terminand cu opincile. Aceasta diversitate o gasim si la toate obiceiurile de nunta, botez, inmormantare, oierit, semanat, recoltat, sezatoare; De-a lungul vaii Izei, incepand de la Sacel unde avem cea mai veche ceramica dacica rosie, slefuita si nesmaltuita, morile taranesti, creataori populari de masti, sculptori, si continuind cu vestitele porti de Maramures, bisericile si manastirile din lemn, casele taranesti, gardurile de nuiele impletite, troitele si crucile din lemn, carele de lemn incarcate cu fan, targurile, interiorul caselor imbricate in stil maramuresan, etc. fac din Valea Izei una dintre cele mai frumoase si mai pitoresti vai ale judetului si a tarii unde traditiile si obiceiurile inca se mai pastreaza.

2. Ce s-a preluat din trecut, atat cel indepartat cat si cel modern? Unde s-a ajuns?

Formatia folclorica Izvorul Izei activeaza de peste 30 de ani si are un repertoriu foarte bogat si divers. In primul rand am valorificat costumatia autentica care inca se mai pastreaza in lada de zestre si care prin croi si tehnica de prelucrare are o vechime de sute de ani. Totul este facut de mana. Culorile sunt naturale, fibra este naturala (in, canepa, bumbac, lana). Costumul din Sacel difera mult fata de costumul din alte localitati de pe Valea Izei. Am preluat un repertoriu vechi si specific marilor evenimente ale anului si ale vietii: Craciun, Boboteaza, Paste, Sfanta Maria, rupt de sterpe, nunta, botejune, sezatoare, catanie, cantece religioase (pricesne), doine, cantece de petrecere, strigaturi, invartita de Maramures;
Am valorificat autenticul si am cules textul si melodiile de la rapsozi populari cautand sa-i cuprindem si in cadrul formatiei , ca interpreti. Foarte multi din membrii grupului ne furnizeaza text si melodie, grupul in ansamblu lucrand si cazand de acord asupra textului final ca apoi sa-l interpreteze cu si mai multa satisfactie stiind ca si-au adus o mica contributie asupra repertoriului.

3. Ce specific aparte are acest ansamblu in folclorul maramuresean?

Grupul este mixt. In grup activeaza parte din corurile celor doua biserici crestin ortodoxe dar si altii, de la copii de scoala generala la batrani de 70, 80 de ani. Costumatia este autentica, din fibra naturala evitand sinteticul. Nu este produs de serie. Fiecare interpret are costum facut de el sau mostenit. Repertoriul este doar de Maramures, uneori specific doar de Sacel, cules de la rapsozii satului. In formatie sunt si microgrupuri de familie: bunica cu fetele, ginerii si nepotii; soti; frati; veri;
Repertoriul este legat de marile evenimente ale anului si ale vietii.
Membrii grupului sunt cu precadere tarani.

4. Cine conduce acest ansamblu?

Grad Gheorghe – profesor titular de educatie fizica si sport la Scoala generala Sacel, absolvent al Academiei Nationale de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, fost dansator al Ansamblului „Doina Carpatilor” al Casei de cultura a studentilor din Iasi (1973-1976), absolvent al Scolii Populare de Arta din Iasi, sectia dans popular.

5. Ce preocupari exista pentru perpetuarea traditiilor si ne referim la incurajarea tinerilor si copiilor in aprecierea traditiilor si obiceiurilor?

In scoala fiinteaza profesori care au preocupari pe linie de folclor cum ar fi Grad Gheorghe – dansuri populare si obiceiuri, Iuga Dumitru , profesor de religie – colinde si cantece religioase, Grad Vasile- plugusor, teatru folcloric, si altii. Nu exista o deplasare a grupului mare, in care sa nu luam si grupuri de copii.

6. Cine va sprijina?

Suntem sprijiniti de Primarie, Caminul Cultural, scoala, biserici si familiile interpretilor;

7. Ce performante aveti si carui fapt se datoreaza?

1977 – Locul II pe judet la dansuri populare, copii;
1977 – Locul III pe judet la dansuri populare adulti;
1988 – Locul I pe judet cu nunta de Maramures;
1988 – Locul II pe tara tot cu nunta de Maramures;
2001- Locul I la obicei si Premiul I al festivalului „Flori de mai”Cluj Napoca, copii (nunta)
2007 – Locul I Sapanta – Radacini Fest la sectiunea TRADITII (obicei de botejune) si un premiu special al juriului la sectiunea muzica religioasa;

Am participat la nenumarate festivaluri in judet si in tara. Am dat nenumarate spectacole in localitate. Am participat la filmari, am fost la emisiunea „Primarul Favorit” la Favorit TV in 17 august 2008.

8. Care este produsul cel mai important al ansamblului?

Sezatoarea si botejunea si cantecele batranesti.

9. Ce persective aveti?

Sa participam la festivalurile judetene Hora la Prislop, sarbatoarea castanelor, Nopti de Sanziene la Borsa, Tanjaua de pe Mara, Sambra oilor la Huta si la festivaluri interjudetene la Piatra Neamt. Deplasari la manastiri si hramuri bisericesti ca profeti. Sa facem inregistrari audio si video. Cautam orice mijloc de popularizare a grupului in speranta ca vom fi invitati la un festival mai mare. Grupul este foarte valoros, din pacate foarte putini stiu sa aprecieze autenticul si valoarea noastra.

Elena Udrea intampinata la Salistea de Sus de o parte din membrii "Izvorul Izei"

2009-08-09T05:18:00.000-07:00

LA RUPT DE STERPE

2009-04-30T13:25:00.001-07:00

"Mehr oder weniger" by Björn N. Reinhardt

2009-01-17T15:13:00.000-08:00

Formatia folclorica "Izvorul Izei" apare in filmul documentar "Mai mult sau mai putin" realizat de Björn N. Reinhardt. In acest documentar este surprins momentul reintoarcerii de la manastirea din Moisei a grupului de pelerini in ziua da 15 august. Imi aduc aminte acea zi. A fost o zi frumoasa pana cand am ajus in Sacel. Spun am ajuns pentru ca atunci faceam si eu parte din grup. Eram tare suparati ca a inceput sa ploua tocmai cand am ajuns in Sacel si lumea era iesita pe la porti sa vada pelerinii care se intorc de la manastire, dupa cum e obiceiul. Ploaia a cam imprastiat lumea, iar noi veneam cantand pe drum "O, Marie". Atumci a aparut d-nul Reinhardt. Statea in ploaie si ne filma. Alerga prin ploaie si se misca foarte rapid. Ne filma fara sa-i pese de ploaie iar mie atunci mi-a venit sa rad. Nu pentru ca ne filma, ci pentru ca toata lumea din jurul meu a inceput sa-si scoata umbrelele mai mult pentru a-si proteja frumoasele haine traditionale. Ma uitam la umbrelele colorate si strambe din jurul meu si imi venea sa rad. Pe cat erau de frumoase hainele pe care le purtam pe atat erau de strambe si pocite umbrelele ce planau asupra noastra. Era un contrast intre traditie si modernitate iar d-nul Reinhardt ne filma. Ma gandeam ca suntem tare caraghiosi asa prin ploaie cu umbrelele dar se pare ca m-am inselat. Aparitia noastra in acest film documentar este cat se poate de solemna.

Am avut oportunitatea sa vizionez acest film in urma cu doua saptamani si recunosc ca l-am urmarit cu mare interes pana la final. Nastaca si Grigore sunt personajele centrale. Jumatate din acest documentar a fost filmat in Sacel, Maramures. Un film care, cu toate ca prezinta aspecte dure din viata celor doi , nu deformeaza cu nimic realitatea. Cum a gasit-o Reinhardt pe Nastaca, femeia care se adapostea sub ruinele casei sale dupa ce aceasta s-a daramat? Cred ca a vrut sa vada ceea ce noi, toti ceilalti nu vedem sau ne facem ca nu vedem.

Pe Nastaca am recunoscut-o de indata ce a aparut pe ecran. O stiam din vedere si atat. O batrana din Sacel. Nu stiam nimic in legatura cu modul in care si-a trait ultimii ani din viata.

Un film care, zic eu, merita vizionat!

PROFETI DE SFANTA MARIA

2009-01-06T09:14:00.000-08:00

Asculta mai multe audio Muzica

Hora la Prislop

2009-01-02T03:46:00.001-08:00

Primarul favorit azi la Favorit TV- primarul din Sacel impreuna cu formatia folclorica IZVORUL IZEI

2008-08-17T11:10:00.000-07:00

Azi, 17 august la Favorit TV, Dologa Gavrila, primarul localitatii Sacel este invitatul emisiunii "Primarul Favorit". Emisiunea va incepe la ora 17 si este o emisiune de divertisment."Primarul Favorit" este o emisiune care se adreseaza tuturor primarilor de sate, comune si orase mici. Emisiunea este prezentata de Mirela Boureanu. Dologa Gavrila, primarul din Sacel este insotit la aceasta emisiune de formatia folclorica "Izvorul Izei" din Sacel. Ii uram succes!!

OK, si pentru ca emisiunea a trecut...astept impresiile celor care au vazut emisiunea "Primarul favorit". Nu ezitati si lasati un comentariu!!!

RADACINI FEST - SAPANTA 2007

2008-05-21T23:43:00.000-07:00

Cel mai recent dintre proiectele Fundatiei Reporter - un Festival de spiritualitate traditionala realizat sub egida UNESCO si intitulat RADACINI FEST - s-a desfasurat, la Sapanta, jud. Maramures, intre 17 si 19 august 2007.

Formatia Folclorica "Izvorul Izei" din Sacel, Maramures, a castigat locul I la sectiunea TRADITII (obicei de botejune) si un premiu special la sectiunea muzica religioasa cu urmatorul cantec:

DIN ADANCURI CATRE TINE - PRICEASNA

Festivalul "RADACINI FEST" s-a desfasurat pe trei sectiuni:

- spectacole-concurs de muzica religioasa

- spectacole-concurs de muzica populara veche

- elemente de civilizatie traditionala.

O a patra coordonata avuta in vedere de organizatori a reprezentat-o concursul de vechi costume populare, "LADA de ZESTRE".

Spectacolele au avut loc intre orele 17 - 22 (vineri) 18 - 22 (sambata) si 16 -18 (duminica). Duminica seara a avut loc si Gala, ce a cuprins si festivitatea de premiere, transmisa in direct de catre B1TV, intre orele 20-22.

La festival au participat 20 formatii corale si interpreti, 523 de persoane, din Romania si Ucraina.

Juriul a fost compus din artisti interpreti cunoscuti, muzeologi, inalte fete bisericesti si jurnalisti: Angela Buciu, Gheorghe Turda (sectiunea muzica veche), Paula Popoiu (cercetator), Carmen Dumitriu (sectiunea muzica religioasa), Dorel Todea (jurnalist). Presedintele juriului, Lucian Cornescu, jurnalist.

Intre partenerii evenimenului s-au numarat B1TV, Televiziunea Romana, TVR International, TV Romania de Maine, Televiziunea AXA (care transmite si in Ucraina si Ungaria), Radio Sighet.

Pentru comanda albumului de muzica veche romaneasca, de muzica religioasa si obiceiuri ale romanilor click AICI

Albumul este o productie a Fundatiei Reporter sub egida UNESCO.

LA FESTIVALUL DE DATINI SI OBICEIURI DE LA SIGHETU MARMATIEI

2008-02-23T08:23:00.000-08:00

pareri si sugestii

2008-02-21T14:53:00.000-08:00

Astept parerile si sugestiile dumneavoastra

Check out my Slide Show!

2008-02-21T06:53:00.000-08:00