Despre Formatia folclorica "Izvorul Izei"

Ansamblul Izvorul Izei din Sacel este coordonat de prof. Grad Gheorghe. Costumatia este deosebit de veche prin croi. Totul este facut manual, nu este nimic sintetic, este numai lana, canepa si bumbac. Prin croi costumul este de sute de ani. Costum autentic de Sacel. In Maramures fiecare comuna are costum specific. De la sat la sat difera imbinarea culorilor, pieptarul, sumanul, traista, panzaturile etc. Acest grup este deosebit de valoros cuprinzand un numar de aprox 50 de membrii, au un repertoriu bogat cuprinzand cantece pentru fiecare moment al anului (Craciun, Boboteaza, Paste, Rupt de sterpe. Are in repertoriu cantece religioase, cantece batranesti, obiceiuri de sezatoare, botejune si rupt de sterpe). O parte din membrii grupului fac parte si din corurile celor doua biserici din Sacel. Membrii grupului au varste cuprinse intre 14 si 80 de ani, cu precadere tarani.

Costumul traditional din Sacel

Ansamblul Izvorul Izei poatra cel mai vechi tip de costum pastrat in Sacel. Prin croi costumatia este veche de peste 200 de ani. Membrii ansamblului au scos la lumina de pe fundul lazilor de zestre, hainele purtate de bunicii si strabunicii lor. Costumatia este deosebita si unica totodata.Totul este facut manual din fibra naturala (canepa, lana, bumbac)iar pieptarul si opincile sunt din piele.De retinut faptul ca in trecut fiecare localitate avea propriul ei costum traditional. Costumul de Sacel se evidentiaza prin simplitate si armonie.

luni, 1 februarie 2010

Nunta din Sacel

Nunta din Sacel se incadreaza specificului nuntilor din Maramures dar are si un specific aparte, ca de altfel toate obiceiurile (botez, inmormantare, oierit, etc.)
Mireasa are pe cap cununa, parul inpletit in trei, cu trei petele (betele) si multa verdeata, iar la urechi are tondoloni. Ea poarta camesa calbastrata, gulere simple de panzoaica (panza de casa), pieptar cu cruci specific Sacelului, doua panzaturi, in fata cu slove sau cu sire iar in spate panzatura de lana, surt alb si opinci de oarga (piele), obiele albe de panura. Dupa cap are trei baticuri de par (alb,rosu,alb) iar la gat are zgardan si zgarda. Mireasa se imbraca in patru feluri inainte si dupa nunta.
Drustele (domnisoarele de onoare) doua la numar, de regula verisoare, cea mare verisoara din partea tatalui, cea mica verisoara din partea mamei, au roluri de chematoare, umbla din casa in casa si cheama la nunta cu un text specific (versuri populare). Au pe cap mununa (un gen de cununa, dar nu atat de bogata ca la mireasa). Peste mununa o naframa alba cu ciucuri legata sub barbie si inodata in spate. In rest recuzita este cam la fel doar ca ele au doar o beteala in par. Specific drustelor sunt cei doi colaci de grau pentru fiecare drusca (simbolizeaza belsugul casei). O naframa rosie (batic) leaga colacii (din partea stegarului), o beteala de matase (din partea miresei) iar strutul de busuioc in colaci este din partea mirelui.

Mirele: pe cap are clop (palarie) bogat instrutat cu multa verdeata (mederean) dar obligatoriu in strut vor fi si trei spice de grau, simbol al fertilitatii, al perpetuarii, iar stegarul are in varful steagului un strut bogat din care la fel nu vor lipsi cele trei spice de grau. In rest recuzita se compune ca de obicei din camasa, pieptar, gatii, cizme sau opinci, curea lata, manecari.
Stegarul - un fecior verisor sau prieten, cu ureche muzicala (are de jucat steagul pe ritm de muzica) aduna din sat 5-7 naframi de matase, 5-7 batiste facute din panza de casa cu alesaturi (modele florale), multe petele de matase, multi zurgalai si in varf un strut bogat. Doar feciorii aveau dreptul la nunta cu steag.

Alte personaje: nanasii (nunii), chematorii din partea mirelui, fetele care duc cerga pe care tinerii joara la biserica si cu care se invelesc in noaptea nuntii, solii, parintii mirilor (cuscri), socacita, nuntasii, alaiul ca ansamblu, fiecare cu rolul sau.
Momente importante ale nuntii: petitul, despartitul in sezatoare, petrecerea tinuta separat la casele celor doi miri, solii, mireasa falsa, uraciunile, cununia religioasa, dialogul dintre soacra mare si alai (feciorii care striga), inchinatul miri - soacre, socrii, nanasi, etc, stropitul cu grau, pomninocul, inchinatul, gaina, gozia miresei, imbaltuitul miresei, jocul miresei, blidul cu graul.

Un comentariu:

Iosif spunea...

Foarte interesanta si frumoasa postarea...felicitari !
Macar atata sa mai pastram si noi Romani ...Traditia !
Eu si familia mea i-ti transmitem salutari tie si celor dragi tie !