Despre Formatia folclorica "Izvorul Izei"

Ansamblul Izvorul Izei din Sacel este coordonat de prof. Grad Gheorghe. Costumatia este deosebit de veche prin croi. Totul este facut manual, nu este nimic sintetic, este numai lana, canepa si bumbac. Prin croi costumul este de sute de ani. Costum autentic de Sacel. In Maramures fiecare comuna are costum specific. De la sat la sat difera imbinarea culorilor, pieptarul, sumanul, traista, panzaturile etc. Acest grup este deosebit de valoros cuprinzand un numar de aprox 50 de membrii, au un repertoriu bogat cuprinzand cantece pentru fiecare moment al anului (Craciun, Boboteaza, Paste, Rupt de sterpe. Are in repertoriu cantece religioase, cantece batranesti, obiceiuri de sezatoare, botejune si rupt de sterpe). O parte din membrii grupului fac parte si din corurile celor doua biserici din Sacel. Membrii grupului au varste cuprinse intre 14 si 80 de ani, cu precadere tarani.

Costumul traditional din Sacel

Ansamblul Izvorul Izei poatra cel mai vechi tip de costum pastrat in Sacel. Prin croi costumatia este veche de peste 200 de ani. Membrii ansamblului au scos la lumina de pe fundul lazilor de zestre, hainele purtate de bunicii si strabunicii lor. Costumatia este deosebita si unica totodata.Totul este facut manual din fibra naturala (canepa, lana, bumbac)iar pieptarul si opincile sunt din piele.De retinut faptul ca in trecut fiecare localitate avea propriul ei costum traditional. Costumul de Sacel se evidentiaza prin simplitate si armonie.

luni, 28 decembrie 2009

Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă de la Sighetu Marmaţiei - 2009

"Izvorul Izei" a participat anul acesta la trei festivaluri de datini si obiceiuri de iarna: la Viseu de Sus, la Botosani iar pe 27 decembrie la festivalul de la Sighetu Marmatiei.

Graiul Maramuresului despre "Izvorul Izei":
"Cel mai variat spectacol l-au prezentat cei din Săcel (Izvorul Izei), care, pe lângă străvechile ritualuri (dansul Moşului şi dansul Caprei) au avut un text hazos la Pluguşor, încât cei care au apucat să-l audă nu s-au mai putut opri din râs. Semn că poporul român, maramureşeanul, nu şi-au pierdut umorul - remarca Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului, care a prezentat la microfon alaiul lung de vreo două ceasuri, omul care şi-a început cariera o dată cu acest festival de care este legat, iată, de 4 decenii."

Puteti citi intreg articolul din Graiul AICI.
Ziarul electronic emaramures.ro despre plugusorul interpretat de Vasile Grad:
Plugusor cu urari de bani la buget si ironii politice
Nu au lipsit momentele amuzante, inspirate de actualitatea politica si economica. Un plugusor "altfel" a fost prezentat de unul din grupurile de artisti care a sosit in fata oficialilor prezenti la manifestare. In loc de ani multi cu sanatate, urarile au fost pentru bani multi la bugetul primariei. De asemenea, nu au lipsit glumele politice, avandu-i ca subiecti pe cei doi candidati la presedintia tarii.

Momentul aparte al paradei in mod evident a fost Plugusorul de criza prezentat in fata consilierilor, primarilor si parlamentarilor aflati in tribuna VIP-urilor, mai greu de recunoscut din cauza blanurilor in care s-au infofolit si a cusmelor trase pe cap. La comun li s-a urat in anul in care am avut “doi presedinti votati” sa se gandeasca la si la popora.

“La anul si la multi ani, sa ne-ntalnim bocotani si la buget cu multi bani. Cu toti sa fim uniti si sa nu fim ciuruiti. Sa avem un presedinte linistit si mai cuminte si guvern, si premier necondusi din Cotroceni. Parlament de sarbatori, lipsit de tradatori” s-a auzit de la Sighet pana hat departe.


Puteti citi tot articolul din emaramures.ro AICI.
Plugusorul "hazos" il puteti viziona AICI (Plugusorul politic interpretat de Vasile Grad apare la finalul filmuletului, asa ca puteti derula daca nu aveti rabdare sa vedeti chiar toata parada de la Sighet)

Vasile Grad

 Revista "Romania pitoreasca"  Nr. 457 - 458 ianuarie-februarie 2010, despre Izvorul Izei :
Toţi “artiştii” ne-au plăcut. Dar nu-i vom uita pe cei veniţi de acolo de unde izvorăşte Iza, din Săcel. Au fost cei mai numerosi, cu programul cel mai variat, cu un pluguşor “al zilelor noastre” care a entuziasmat asistenţa. Au fost cei mai plini de poftă de viata; aveam impresia că ei cântă şi danseză pentru ei, nu pentru noi, spectatorii.

Ar fi mai multe de spus. Dar lasăm câteva imagini “să vorbească”

http://travel.webshots.com/album/576159995honZmg

şi să vă îndemne a vă petrece un Crăciun, sau măcar a 3-a zi a lui pe mealegurile maramureşene încărcate de istorie, de tradiţii de frumos. Să vă convingeţi de adevărul versurilor:
“Maramureş, ţară veche, cu oameni fără pereche”.
Puteti citi intreg articolul scris de Dinu Mititeanu AICI.


Asculta mai multe audio Muzica

miercuri, 16 septembrie 2009

Interviu - Gheorghe Grad



1.Ce reprezinta Iza in folclorul maramuresean?

Iza este o apa care izvoraste din Muntii Rodnei(Batrana), dupa ce isi aduna izvoarele, in asa numitul Izvorul Starp, o zona carstica , isi sapa ponor si trece pe sub muntele Magura unde exista si o pestera unde au acces doar speologii. Ca apoi sa iasa iar la suprafata printr-un “izbuc” numit Izvorul Albastru al Izei. Acolo este si o poiana numita Preluca Izei. Pe urma, Iza parcurge un defileu cu multe cascade pe o distanta de 7 – 8 km. Iza strabate 11 localitati iar in Sighet se varsa in Tisa.
Numele ei este imprumutat de foarte multe formatii folclorice , ansambluri, gari, echipe de fotbal etc. Iza este cantata in foarte multe doine, balade incepand cu “Cate flori pe Iza-n sus” si terminand cu folclorul nou. Au cantat-o si o canta toti marii cantareti ai Maramuresului: Victoria Darvai, Fratii Petreus, Titiana Mihali, Anuta Tite, Angela Buciu, Viorel Costin, etc.

Iza este o vale cu un specific aparte: desi pastreaza specificul maramuresan costumele populare difera de la o localitate la alta prin croi, imbinarea culorilor, incepand de la clop (palarie) si terminand cu opincile. Aceasta diversitate o gasim si la toate obiceiurile de nunta, botez, inmormantare, oierit, semanat, recoltat, sezatoare; De-a lungul vaii Izei, incepand de la Sacel unde avem cea mai veche ceramica dacica rosie, slefuita si nesmaltuita, morile taranesti, creataori populari de masti, sculptori, si continuind cu vestitele porti de Maramures, bisericile si manastirile din lemn, casele taranesti, gardurile de nuiele impletite, troitele si crucile din lemn, carele de lemn incarcate cu fan, targurile, interiorul caselor imbricate in stil maramuresan, etc. fac din Valea Izei una dintre cele mai frumoase si mai pitoresti vai ale judetului si a tarii unde traditiile si obiceiurile inca se mai pastreaza.


2. Ce s-a preluat din trecut, atat cel indepartat cat si cel modern? Unde s-a ajuns?

Formatia folclorica Izvorul Izei activeaza de peste 30 de ani si are un repertoriu foarte bogat si divers. In primul rand am valorificat costumatia autentica care inca se mai pastreaza in lada de zestre si care prin croi si tehnica de prelucrare are o vechime de sute de ani. Totul este facut de mana. Culorile sunt naturale, fibra este naturala (in, canepa, bumbac, lana). Costumul din Sacel difera mult fata de costumul din alte localitati de pe Valea Izei. Am preluat un repertoriu vechi si specific marilor evenimente ale anului si ale vietii: Craciun, Boboteaza, Paste, Sfanta Maria, rupt de sterpe, nunta, botejune, sezatoare, catanie, cantece religioase (pricesne), doine, cantece de petrecere, strigaturi, invartita de Maramures;
Am valorificat autenticul si am cules textul si melodiile de la rapsozi populari cautand sa-i cuprindem si in cadrul formatiei , ca interpreti. Foarte multi din membrii grupului ne furnizeaza text si melodie, grupul in ansamblu lucrand si cazand de acord asupra textului final ca apoi sa-l interpreteze cu si mai multa satisfactie stiind ca si-au adus o mica contributie asupra repertoriului
.

3. Ce specific aparte are acest ansamblu in folclorul maramuresean?

Grupul este mixt. In grup activeaza parte din corurile celor doua biserici crestin ortodoxe dar si altii, de la copii de scoala generala la batrani de 70, 80 de ani. Costumatia este autentica, din fibra naturala evitand sinteticul. Nu este produs de serie. Fiecare interpret are costum facut de el sau mostenit. Repertoriul este doar de Maramures, uneori specific doar de Sacel, cules de la rapsozii satului. In formatie sunt si microgrupuri de familie: bunica cu fetele, ginerii si nepotii; soti; frati; veri;
Repertoriul este legat de marile evenimente ale anului si ale vietii.
Membrii grupului sunt cu precadere tarani
.

4. Cine conduce acest ansamblu?

Grad Gheorghe – profesor titular de educatie fizica si sport la Scoala generala Sacel, absolvent al Academiei Nationale de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, fost dansator al Ansamblului „Doina Carpatilor” al Casei de cultura a studentilor din Iasi (1973-1976), absolvent al Scolii Populare de Arta din Iasi, sectia dans popular.

5. Ce preocupari exista pentru perpetuarea traditiilor si ne referim la incurajarea tinerilor si copiilor in aprecierea traditiilor si obiceiurilor?

In scoala fiinteaza profesori care au preocupari pe linie de folclor cum ar fi Grad Gheorghe – dansuri populare si obiceiuri, Iuga Dumitru , profesor de religie – colinde si cantece religioase, Grad Vasile- plugusor, teatru folcloric, si altii. Nu exista o deplasare a grupului mare, in care sa nu luam si grupuri de copii.

6. Cine va sprijina?

Suntem sprijiniti de Primarie, Caminul Cultural, scoala, biserici si familiile interpretilor
;

7. Ce performante aveti si carui fapt se datoreaza?

1977 – Locul II pe judet la dansuri populare, copii;
1977 – Locul III pe judet la dansuri populare adulti;
1988 – Locul I pe judet cu nunta de Maramures;
1988 – Locul II pe tara tot cu nunta de Maramures;
2001- Locul I la obicei si Premiul I al festivalului „Flori de mai”Cluj Napoca, copii (nunta)
2007 – Locul I Sapanta – Radacini Fest la sectiunea TRADITII (obicei de botejune) si un premiu special al juriului la sectiunea muzica religioasa;

Am participat la nenumarate festivaluri in judet si in tara. Am dat nenumarate spectacole in localitate. Am participat la filmari, am fost la emisiunea „Primarul Favorit” la Favorit TV in 17 august 2008.


8. Care este produsul cel mai important al ansamblului?

Sezatoarea si botejunea si cantecele batranesti.

9. Ce persective aveti?

Sa participam la festivalurile judetene Hora la Prislop, sarbatoarea castanelor, Nopti de Sanziene la Borsa, Tanjaua de pe Mara, Sambra oilor la Huta si la festivaluri interjudetene la Piatra Neamt. Deplasari la manastiri si hramuri bisericesti ca profeti. Sa facem inregistrari audio si video. Cautam orice mijloc de popularizare a grupului in speranta ca vom fi invitati la un festival mai mare. Grupul este foarte valoros, din pacate foarte putini stiu sa aprecieze autenticul si valoarea noastra.

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

"Mehr oder weniger" by Björn N. Reinhardt


Formatia folclorica "Izvorul Izei" apare in filmul documentar "Mai mult sau mai putin" realizat de Björn N. Reinhardt. In acest documentar este surprins momentul reintoarcerii de la manastirea din Moisei a grupului de pelerini in ziua da 15 august. Imi aduc aminte acea zi. A fost o zi frumoasa pana cand am ajus in Sacel. Spun am ajuns pentru ca atunci faceam si eu parte din grup. Eram tare suparati ca a inceput sa ploua tocmai cand am ajuns in Sacel si lumea era iesita pe la porti sa vada pelerinii care se intorc de la manastire, dupa cum e obiceiul. Ploaia a cam imprastiat lumea, iar noi veneam cantand pe drum "O, Marie". Atumci a aparut d-nul Reinhardt. Statea in ploaie si ne filma. Alerga prin ploaie si se misca foarte rapid. Ne filma fara sa-i pese de ploaie iar mie atunci mi-a venit sa rad. Nu pentru ca ne filma, ci pentru ca toata lumea din jurul meu a inceput sa-si scoata umbrelele mai mult pentru a-si proteja frumoasele haine traditionale. Ma uitam la umbrelele colorate si strambe din jurul meu si imi venea sa rad. Pe cat erau de frumoase hainele pe care le purtam pe atat erau de strambe si pocite umbrelele ce planau asupra noastra. Era un contrast intre traditie si modernitate iar d-nul Reinhardt ne filma. Ma gandeam ca suntem tare caraghiosi asa prin ploaie cu umbrelele dar se pare ca m-am inselat. Aparitia noastra in acest film documentar este cat se poate de solemna.


Am avut oportunitatea sa vizionez acest film in urma cu doua saptamani si recunosc ca l-am urmarit cu mare interes pana la final. Nastaca si Grigore sunt personajele centrale. Jumatate din acest documentar a fost filmat in Sacel, Maramures. Un film care, cu toate ca prezinta aspecte dure din viata celor doi , nu deformeaza cu nimic realitatea. Cum a gasit-o Reinhardt pe Nastaca, femeia care se adapostea sub ruinele casei sale dupa ce aceasta s-a daramat? Cred ca a vrut sa vada ceea ce noi, toti ceilalti nu vedem sau ne facem ca nu vedem.

Pe Nastaca am recunoscut-o de indata ce a aparut pe ecran. O stiam din vedere si atat. O batrana din Sacel. Nu stiam nimic in legatura cu modul in care si-a trait ultimii ani din viata.

Un film care, zic eu, merita vizionat!